Si daca am iubit candva si am ramas privind urmele pasilor ce se departau, am stiut sigur ca ceea ce simt va ramane inevitabil cu mine - un amalgam de tristete, melancolie, durere si amintiri. Si norocul ca mi s-a intamplat.
Iubind m-am declarat invinsa. Am privit pamantul de aproape, mult prea aproape . Chiar si in cele mai urate mlastini se oglindeste albastrul cerului. Daca n-am avut puterea sa ma ridic si sa privesc drept in sus, am gasit totusi o urma speranta , o farama de putere de a merge inainte, taraind in urma niste bolovani tacuti.
Si daca nu iubesc devin ceva mai urat decat atunci cand as ura. O fiara orgolioasa, egoista, intoleranta. O fiara care musca fara mila.
E cu atat mai rau cu cat e mai mare nevoia de simti.